La 15 iunie este marcată, anual, Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici. A fost instituită de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, conform www.un.org.

Ediţia din 2021 a Zilei mondiale de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici are loc, ca şi cea precedentă, în contextul pandemiei de COVID-19, în faţa căreia persoanele în etate sunt deosebit de vulnerabile. De aceea, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, subliniază că “Pandemia de COVID-19 le provoacă o nespusă temere şi suferinţă persoanelor vârstnice de pe întregul mapamond. Dincolo de impactul imediat pe care îl are asupra sănătăţii, pandemia îi expune pe cei trecuţi de o anumită vârstă pericolelor reprezentate de sărăcie, discriminare şi izolare. Este de aşteptat să aibă un impact cu adevărat devastator asupra bătrânilor din ţările în curs de dezvoltare”, arată un.org.

Într-adevăr, deşi noul coronavirus poate fi contractat de oameni de diverse vârste, cei bătrâni au un risc ridicat de a dezvolta forme grave de boală. De exemplu, rata de deces în cazul persoanelor de peste 80 de ani este de cinci ori mai mare decât media, potrivit sursei citate. Mai mult, aproximativ 66% dintre persoanele de peste 70 de ani mai au cel puţin o comorbiditate, fapt ce sporeşte considerabil riscul de deces în cazul contaminării cu noul coronavirus.

Ieşind din ecuaţia pandemiei, ONU atrage atenţia că între 2019 şi 2030 numărul persoanelor de peste 60 de ani va creşte cu aproximativ 38%, adică de la un miliard la un miliard patru sute de milioane. Crescând populaţia vârstnică, este de aşteptat ca şi incidenţa abuzurilor faţă de aceasta să crească exponenţial. Din acest motiv, mijloacele şi strategiile de îngrijire a bătrânilor trebuie eficientizate şi consolidate.

Abuzul faţă de vârstnici este definit, potrivit sursei amintite, ca fiind ”orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă”. Se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie.

Potrivit unui studiu din anul 2017 prezentat pe site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org, bazat pe rezultatele a 52 de anchete realizate în 28 de state din regiuni diferite, dintre care 12 – cu venituri mici şi medii, în anul anterior 15,7% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani fuseseră victime ale unei forme de abuz. Cel mai probabil, aceste cifre sunt subestimate, având în vedere că nu sunt raportate decât 1 din 24 de cazuri de abuz asupra vârstnicilor. Cu toate că aceste date sunt limitate, studiul estimează că pe primul loc se situează abuzul psihologic, acesta fiind urmat de abuzul financiar, neglijarea, abuzul fizic şi cel sexual.

Abuzul faţă de vârstnici este încă una dintre formele de violenţă cel mai puţin investigate, iar pentru protejarea acestora se impune adoptarea unui plan global de acţiune. Marcarea acestei zile reprezintă, aşadar, un bun prilej de manifestare în mod deschis împotriva oricăror forme de abuz sau de suferinţă provocate persoanelor vârstnice. AGERPRES