Conform datelor statistice globale furnizate de platforma Globocan, 98.886 români au fost diagnosticaţi cu cancer în 2020. Dintre aceştia, 13.000 sunt cazuri noi de cancer colorectal, ceea ce a urcat acest tip de cancer pe locul întâi în clasament, după cancerul pulmonar şi cel de prostată.

La nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer la bărbaţi şi al doilea cel mai întâlnit la femei. În 2018, statisticile arată că au fost diagnosticate 1,8 milioane de cazuri noi în toată lumea, se arată într-un comunicat. Studiile arată că aproximativ 90% din cazurile de cancer colorectal apar la persoane trecute de vârsta de 50 de ani.

În 2020, cifrele au crescut cu aproximativ 20%, iar România menţine trendul. Mai nou, numărul de pacienţi cu cancer colorectal îl depăşeşte pe cel cu boli de plămâni.

Cancerul colorectal apare prin acumularea de anomalii genetice. Pe acestea fie le moştenim din familie, fie apar pe parcursul vieţii sub influenţa factorilor de mediu. Cei mai periculoşi factori sunt fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, consumul crescut de grăsimi, de carne roşie şi de carne procesată. În ceea ce priveşte moştenirea genetică, rudele de gradul I ale persoanelor cu polipi sau cancer colorectal au risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta această boală”, arată dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog şi fondatoarea clinicii de gastroenterologie DigestMed.

Cu toate că a devenit cel mai frecvent tip de cancer din România, nu este şi cel care provoacă cele mai multe decese. Din cei aproape 55.000 de români care au murit anul trecut de cancer, pentru peste 10.000 cauza a fost cancerul la plămâni. Cu aproape 6.800 de morţi provocate, cancerul colorectal este pe locul doi în ceea ce priveşte mortalitatea.

Deşi datele Globocan sunt îngrijorătoare, cancerul colorectal are o rată mare de succes în privinţa tratamentului, atunci când este descoperit în stadii de început. Astfel supravieţuirea la 5 ani este de peste 90% în cancerul colorectal diagnosticat precoce, însă doar 40% din tumori sunt găsite într-un stadiu localizat şi aproximativ 56% din pacienţii cu cancer colorectal mor din cauza tumorii.

În stadiul IV supravieţuirea este de doar 14-16% la 5 ani. „Diagnosticul precoce este aşadar important pentru că prognosticul e mult mai bun în cazul unui stadiu incipient; investigaţiile de screening pot diagnostica de asemenea leziuni precanceroase sau polipi care au modificări minime şi atunci în majoritatea cazurilor rezecţia endoscopică este suficientă şi salvează pacientul fără tratamente complicate”, se arată în comunicat.

În general, monitorizarea colonului începe după vârsta de 50 de ani, chiar dacă nu avem simptome. În cazul persoanele care au un istoric de astfel de cancer în familie, screeningul este indicat să înceapă cu 10 ani mai devreme decât cel mai tânăr caz de cancer din familie. În familiile cu sindrom Lynch, monitorizarea începe la 20-25 de ani, iar în polipoza adenomatoasă familială screeningul este indicat să înceapă chiar la vârsta de 10-12 ani”, explică medicul Elena Ciupercă.

Pe lângă testele regulate, oamenii trebuie să fie atenţi şi la o serie de simptome care pot semnala o boală gravă. „Modificările bruşte de tranzit, modificările formei scaunului, scaunele cu sânge, durerile abdominale persistente pentru care s-au făcut investigaţii medicale şi s-au exclus alte cauze sunt semne care ar trebui să ne trimită la un control medical. De asemenea, o scăderea bruscă în greutate sau rezultate ale unor analize de sânge care indică o anemie sunt alte semne de alarmă în cazul acestei afecţiuni”, arată medicul specialist gastroenterolog Monica Stana.