Material scris de biologul Maria Martacconsultant în nutriție DigestMed, pentru platforma DespreObezitate.ro.

Atunci când consumăm alimente cu indice glicemic ridicat acestea determină creșterea rapidă a zahărului din sânge, urmată de o scădere la fel de rapidă a acestuia, determinând un efect de yo-yo al nivelului de energie din corp. Această creștere și scădere rapidă a zahărului din sânge influențează negativ energia și starea noastră de spirit, ducând adesea la gustări frecvente, precum și la pofte pentru alimente dulci, nesănătoase. Ați experimentat acest ciclu vicios?

Când consumăm alimente cu indice glicemic scăzut, zahărul din sânge rămâne constant, ceea ce oferă o cantitate uniformă de energie și ne ajută corpul să se simtă sătul mai mult timp între mese și gustări.

Dar cum se comporta carbohidrații simpli în organism?

 Aceștia sunt considerați ‘răi’ pentru că ajung rapid în fluxul sangvin și determină un bust de energie în organism, urmat in foarte scurt timp de o stare de oboseala si epuizare.

Glucidele rezultate din metabolizarea carbohidraților simpli contribuie major la dezvoltarea diabetului insulino-rezistent.

Mecanismul simplificat este următorul:

 Sistemul digestiv descompune carbohidrații până la glucoză, cea care furnizează energie tuturor celulelor corpului. Glucoza ajunge la celule prin fluxul sanguin. Pentru a intra în interiorul celulelor, glucoza are nevoie de ‘asistență’ din partea insulinei, un hormon produs de pancreas. La suprafața fiecărei celule sunt receptori care fixează insulina. Când insulina din sânge se așează într-unul din lăcașuri de la suprafața celulei, este ca și cum ar fi apăsat un buton și o ușă se deschide pentru a permite glucozei să intre în celulă.

Carbohidrații simpli sunt însă digerați prea repede și există dintr-o dată prea multă glucoză în sânge. Cu cât este mai multă glucoză în sânge, cu atât mai multă insulină este eliberată de către pancreas.

Din fericire, există o limită a cantității de glucoză care poate trece prin membrană în interiorul celulei. În cele din urmă, celula strigă „gata!” iar insulina nu mai poate activa butoanele automate care deschid ușile pentru a introduce glucoza în celule. În acest moment, celulele rezistă la ceea ce le spune insulina să facă și, în timp, se poate dezvolta diabet de tip 2 (numit și diabet rezistent la insulină).

Dacă diabetul nu este tratat (simptomele nu sunt la fel de evidente ca în cazul diabetului de tip 1), toată glucoza suplimentară care circulă în sânge va afecta grav corpul. În cele din urmă, corpul plătește un preț mare pentru ingestia acestor carbohidrați cu ardere rapidă.

Carbohidrații și grăsimea

 Este posibil ca organismele noastre să nu poată utiliza tot zahărul (glucoza) eliberat în sânge prin digestia carbohidraților simpli. Deci, ce se întâmplă cu excesul de zahăr care rămâne în sânge? Corpul îl transformă în grăsime și depune grăsimea în depozitele (re-zerve) prin tot corpul. Aceste depozite au o capacitate aparent nelimitată de stocare în celulele adipoase. Cu cât organismul trebuie să depoziteze mai mult zahăr, cu atât depozitele devin mai mari. Taliile, brațele și coapsele noastre se extind similar depozitelor autentice.

Problemele care rezultă sunt mai grave decât simpla nevoie de a cumpăra măsuri mai mari la haine. Grăsimea, în special grăsimea depusă în abdomen, în jurul tuturor organelor importante ale corpului, nu doar că stă acolo, elimina tot felul de substanțe care cresc riscul de diabet, cancer, accident vascular cerebral și boli cardiovasculare atât la copii cât și la adulți.

Recomandarea este să consumăm porții corecte de carbohidrați și întotdeauna complecși.

De exemplu, digerarea unui fruct sau a lactatelor integrale, deoarece acestea conțin, pe lângă zaharuri și fibre, proteine sau grăsimi, durează mai mult, carbohidrații intră mai încet în fluxul sanguin, nu se declanșează ciclul insulinei la fel de repede, deci este mai puțin probabil să fie depozitate sub formă de grăsime. De asemenea, deoarece acești carbohidrați complecși sunt ‘ambalați’ în alimente cu fibre, grăsimi sau proteine, este mai puțin probabil să le consumăm în exces spre deosebire de carbohidrații simpli, care sunt doar zaharuri concentrate.

Carbohidrati buni, complecși sunt prezenți în fructe, legume, semințe, soia, lactate integrale, cereale integrale etc.

Carbohidrați răi, simpli sunt prezenți în sucuri carbogazoase, fresh-uri, pâinea albă, glazuri, cereale și gustări foarte dulci, sărace în fibre și în proteine, înghețata, bomboanele, sucuri procesate care conțin sirop de porumb bogat în fructoză și coloranți artificiali.

Deci, legătura dintre consumul de carbohidrați și rezervele de grăsime este foarte clară.

Concentrați-vă pe consumul unei varietăți de alimente din toate culorile, cât mai aproape de starea lor naturală – fructe și legume crude, cereale integrale și proteine slabe precum fasole, pește și pui.

Dietele pot funcționa atâta timp cât le ținem. Întrebarea este ce facem după ce am terminat perioada determinată? O dietă corectă trebuie să nu aibă o dată de final, să fie stil de viață.

Secretul este că nu există un secret pentru o viață lungă și sănătoasă.

Bucurați-vă de mâncăruri adevărate, în porții rezonabile, faceți mișcare, dormiți bine, cultivați relații cu oameni pozitivi și astfel veți avea parte și de o viață mai sănătoasă!