Boala renală diabetică/ nefropatia diabetică este o potențială complicație a diabetului. În timp, atunci când glicemia este insuficient controlată, rinichii pot fi afectați. Chiar dacă afectarea renală nu este reversibilă, apariția bolilor renale poate fi prevenită sau întârziată.

Diabetul este o afecțiune care afectează capacitatea organismului de a procesa glucoza din sânge. De asemenea, este principala cauză a bolii renale, numită și nefropatie diabetică.

Rinichii sunt organe care joacă un rol în menținerea homeostaziei. Structurile rinichilor permit filtrarea lichidele și păstrarea sănătății organsimului. Cu toate acestea, glicemia necontrolată poate pune un stres suplimentar asupra rinichilor și poate deteriora aceste structuri. Această afectare poate duce la boli de rinichi și alte probleme de sănătate.

Pentru a menține rinichii sănătoși și pentru a reduce riscul de afectare, medicul poate sugera persoanelor cu diabet zaharat să facă anumite schimbări în stilul de viață. Schimbările pot includehidratarea, modificarea dietei și efectuarea de exerciții fizice regulate.

Cum afectează diabetul rinichii

Diabetul este afecțiunea care împiedică capacitatea organismului de a produce sau de a folosi corect insulina, influențând reglarea glicemiei. Acest lucru poate duce la niveluri crescute ale zahărului în sânge, ceea ce duce la complicații ale sănătății, precum afectarea rinichilor. Studiile sugerează că 1 din 3 adulți cu diabet zaharat poate avea boală cronică de rinichi.

Diabetul poate dăuna rinichilor prin:

Deteriorarea vaselor de sânge: Rinichii conțin o rețea de vase de sânge mici, numite glomeruli. Aceste vase de sânge filtrează toxinele, păstrând în același timp substanțe utile din sânge, precum proteinele și globulele roșii. În timp, nivelurile ridicate ale zahărului în sânge pot provoca leziuni microvasculare din cauza stresului suplimentar asupra acestui sistem de filtrare.

Creșterea tensiunii arteriale: Deteriorarea vaselor de sânge și a rinichilor din cauza diabetului poate provoca și hipertensiune arterială. Această creștere a tensiunii arteriale poate pune o presiune suplimentară asupra vaselor de sânge din jurul rinichilor, determinând anumite modificări.

Deteriorarea nervilor: Hiperglicemia sau nivelurile ridicate de glucoză în sânge poate provoca leziuni ale nervilor sau neuropatie diabetică. Un tip al acestei afecțiuni, pe care experții în sănătate îl numesc neuropatie autonomă, poate afecta urinarea. Acest lucru poate face ca persoana să nu știe când vezica urinară este plină, iar presiunea poate provoca leziuni renale suplimentare.

Simptome și complicații

Este posibil ca mulți oameni să nu observe niciun simptom vizibil în stadiile incipiente ale nefropatiei diabetice. Cu toate acestea, testele de sânge și urină pot ajuta la identificarea stadiilor incipiente ale afectării renale. Testele pot detecta prezența compușilor care pot indica o funcție renală insuficientă.

Pe măsură ce boala renală progresează, o persoană poate începe să observe anumite simptome. De obicei, acestea apar pe măsură ce rinichii se luptă să elimine lichidele și toxinele din organism.

Simptomele pot include:

  • glezne, picioare și mâini umflate din cauza retenției de apă
  • urină mai închisă la culoare din cauza sângelui în urină
  • dificultăți de respirație
  • oboseală din cauza lipsei de oxigen în sânge
  • stare generală proastă

Dacă nefropatia diabetică progresează, pacientul poate prezenta insuficiență renală și boli cardiovasculare.

Factorii de risc, includ:

  • lipsa planului de gestionare a diabetului
  • lipsa activității fizice
  • o dietă bogată în sare
  • obezitatea
  • fumatul
  • bolile cardiovasculare
  • istoricul familial de patologie renală (insuficiență renală)

Odată afectată, funcția renală nu mai poate reveni la normal. Cu toate acestea, pot fi luate măsuri pentru a preveni sau a întârzia apariția bolii cronice de rinichi.

Studiile arată că cea mai bună strategie pentru persoanele cu diabet este de a gestiona glicemia și de a menține nivelurile în intervalul stabilit. Nivelul zahărului în sânge poate fi controlat de către pacient, dacă urmează sfaturile echipei medicale.

Sfaturi pentru rinichi sănătoși

Sănătatea rinichilor poate fi asigurată prin urmarea unor pași:

  • activitate fizică regulată
  • alimentație echilibrată
  • hidratare

Institutului Național de Diabet și Boli Digestive și Renale (NIDDK) din SUA, subliniază importanța atingerii obiectivelor privind glicemia și tensiunea arterială. NIDDK observă că administrarea medicamentelor, așa cum le prescrie un medic, este o parte cheie a unui plan de tratament și poate aduce beneficii rinichilor.

Pentru realizara controlului strict al glicemiei și al tensiunii arteriale, medicul poate sugera modificări ale stilului de viață pentru a îmbunătăți sănătatea rinichilor. Acestea pot include:

  • atingerea sau menținerea unei greutăți corporale moderate
  • activitate fizică regulată
  • renuntarea la fumat
  • evitarea consumului de alcool
  • modificarea dietei, prin consumul redus de sare și proteine
  • somn suficient

Tratamentul pentru insuficiență renală

Un raport din 2021 observă că diabetul este un factor de risc pentru bolile renale. Rezultatele subliniază că boala renală diabetică/ nefropatia diabetică este principala cauză a bolii cronice de rinichi și a bolii renale în stadiu terminal. Rezultatele cercetărilor din anul 2019, demonstrează că, diabetul a fost responsabil pentru peste 2,5 milioane de cazuri de boală cronică de rinichi.

Când o persoană suferă de insuficiență renală, există două opțiuni principale de tratamentdializă și transplant.

Dializa este procedura care imită activitatea rinichilor. Transplantul de rinichi este un tip de transplant de organe, care înlocuiește rinichiul deteriorat cu unul sănătos, de la un donator în viață sau decedat.

Se recomandă ca pacienții cu diabet să își testeze regulat funcția rinichilor. Verificarea sănătății rinichilor ar trebui să fie o parte consecventă a programelor de asistență medicală pentru diabet. Aceste teste pot ajuta la identificarea semnelor precoce de afectare renală.

 

Sursă material: www.medicalnewstoday.com