Pacienții care suferă de boli hematologice sunt vulnerabili, în timpul pandemiei COVID-19, din cauza mai multor factori: în primul rând, bolile hematologice afectează, frecvent, funcția imunitară în mod direct, ceea ce poate conduce la o incidență și severitate crescută a infecțiilor, precum cea cauzată de SARS-CoV-2. În al doilea rând, există numeroase patologii hematologice a căror prognostic vital depinde de instituirea rapidă și administrarea regulată a unor terapii, în cadrul spitalului. Astfel, în condițiile în care resursele sunt direcționate în această perioadă spre gestionarea cazurilor suspecte și confirmate de COVID-19, prognosticul acelor pacienți poate avea de suferit.

Interacțiunea dintre SARS-CoV-2 și sistemul hematologic

În ceea ce privește riscul de a fi infectat cu SARS-CoV-2, acesta probabil nu diferă la pacienții hematologici de restul populației, virusul fiind nou în populația umană, iar imunitatea nefiind dezvoltată contra sa la niciun individ. Însă, din momentul în care pacientul hematologic este infectat, evoluția poate fi severă: conform datelor din Italia, mortalitatea printre pacienții cu cancere hematologice este de 20%. În studiile epidemiologice nu s-a observat o corelație statistic semnificativă între prezența bolilor hematologice și evoluția severă a COVID-19, însă în general acestea prezintă caracteristici care se asociază cu evoluția severă a infecțiilor respiratorii virale: imunodeficiență, limfopenie, neutropenie (deficitul de limfocite și neutrofile, celule esențiale în lupta contra agenților infecțioși) și vârstă avansată.

Bolile hematologice au o incidență relativ mică în populație, ceea ce conduce la dificultatea de a studia infecția cu SARS-CoV-2 la aceștia – de aceea, nu au fost realizate studii de anvergură pentru a descrie cu exactitate comportamentul virusului în acest grup vulnerabil. Totuși, medicii au descris câteva mecanisme prin care pacienții pot fi afectați în această perioadă:

  1. Bolile hematologice care se manifestă similar cu COVID-19 (leucemia acută prezintă febră, iar tumori situate la nivel toracic au drept simptome tusea și dispneea) pot preta la confuzii diagnostice;
  2. Accesul la chimioterapie poate fi îngreunat, datorită capacității limitate a spitalelor de a îngriji pacienți non-COVID-19 și riscului de imunosupresie;
  3. Amânarea procedurilor de transplant de celule stem hematopoietice;
  4. Disponibilitatea scăzută a donării de sânge, necesară în multe boli și complicații hematologice;
  5. Întreruperea terapiilor de menținere (scheme terapeutice utile în menținerea remisiunii oncologice);
  6. Afectarea activității de cercetare și a realizării de studii clinice.

În aceste condiții, este important de prioritizat accesul la terapii, în domeniul mai larg al oncologiei. Astfel, datorită manifestărilor agresive și amenințătoare de viață a cancerelor hematologice, acestea au prioritate la terapie (radioterapie, chimioterapie, sau chiar chirurgie în cazurile care necesită această abordare), conform unei analize publicate în Nature:

 

Materialul integral este disponibil pe www.raportuldegarda.ro.