Pâinea, pastele, produsele de panificație și prăjiturile sunt o parte importantă a dietei moderne. Aportul de energie pe care îl oferă, dar mai ales gustul le fac extrem de apreciate. Totuși, există unele persoane care nu se pot bucura de aceste alimente și asta deoarece suferă de boala celiacă.

Boala celiacă sau intoleranța la gluten, așa cum este cunoscută în mod comun, este o afecțiune cronică autoimună care determină o reacție anormală a sistemului imunitar la această proteină. Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog al clinicii DigestMed, explică faptul că această boală afectează întreg organismul și determină inflamarea cronică a mucoasei intestinului subțire. Inflamație care este determinată de o reacție imunologică anormală la gluten.

Există un singur tip de boală celiacă, însă există o clasificare anatomopatologică a bolii care se face pe baza biopsiei recoltate din mucoasa duodenală. Rolul acesteia este de a stabili gradul inflamației și al atrofiei prezentate de mucoasa intestinală. Această clasificare nu schimbă cu nimic tratamentul și arată practic perioada de evoluție a bolii.

Cum se manifestă intoleranța la gluten?

Simptomele bolii celiace pot varia de la caz la caz, diferențe semnificative fiind observate între copii și adulți. În cazul adulților, manifestările asociate cu intoleranța la gluten pot include:

  • diaree;
  • oboseală;
  • pierdere în greutate;
  • balonare și gaze;
  • dureri abdominale;
  • greață și vărsături;
  • constipație.

Simptomele bolii celiace observate la adulți nu se rezumă doar la funcționarea sistemului digestiv și pot include:

  • anemie, ca urmare a pierderii de sânge;
  • scăderea densității osoase;
  • erupții cutanate;
  • ulcerații bucale;
  • dureri de cap;
  • leziuni ale sistemului nervos;
  • dureri articulare;
  • hiposplenism, funcționarea redusă a splinei.

În cazul copiilor, simptomele care pot indica o intoleranță la gluten sunt:

  • greață și vărsături;
  • diaree cronică;
  • balonare;
  • constipație;
  • flatulența;
  • scaune moi, deschise la culoare, urat mirositoare, denumite scaune steatoreice.

Incapacitatea de a absorbi nutrienții necesari funcționării și dezvoltării organismului pot duce în cazul copiilor la:

  • deteriorarea smalțului dentar;
  • pierderea în greutate;
  • iritabilitate;
  • probleme de creștere;
  • întârzierea pubertății;
  • dureri de cap;
  • convulsii;
  • probleme legate de coordonarea musculară.

Dr. Adelina Popescu subliniază faptul că unele persoane care suferă de boala celiacă nu prezintă simptome evidente și că diagnosticarea are loc întâmplător. În general, o gastroscopie, realizată pentru simptome care nu au legătură cu intoleranța la gluten, duce la punerea diagnosticului.

Mituri populare despre intoleranța la gluten

Printre cele mai populare mituri legate de gluten se numără sensibilitatea la această proteină. Sensibilitatea la gluten non-celiacă este o boală care îi afectează pe pacienții care prezintă o ameliorare a stării generale odată cu eliminarea glutenului din alimentația de zi cu zi. Acești pacienți au rezultate negative la testele folosite pentru a diagnostica boala celiacă, explică Dr. Popescu.

De asemenea, publicul poate confunda alergia la grâu cu boala celiacă. Trebuie precizat faptul că, în această situație, organismul prezintă o hipersensibilitate la produsele pe bază de grâu, dar aceasta nu determină inflamarea intestinelor sau absorbția deficitară a nutrienților din alimentele consumate.

Diagnosticarea bolii celiace

Diagnosticul bolii celiace cuprinde mai multe etape. Prima este suspiciunea de boală celiacă, ridicată în urma simptomelor pacientului. Ulterior se fac teste serologice specifice bolii precum anticorpi antitransglutaminază tisulară, antiendomisium, antigliadină. Dacă acești anticorpi au un nivel peste intervalul de referință, se trece la etapa următoare reprezentată de endoscopia digestivă superioară cu biopsie de la nivelul mucoasei intestinale.”, explică Dr. Popescu.

Analiza histopatologică a biopsiilor poate indica atrofierea vilozităților intestinale și o inflamație cronică. Dacă nivelul anticorpilor nu este crescut, atunci nu este nevoie de efectuarea endoscopiei digestive superioare.

Testarea genetică nu face parte din rutina de diagnosticare și este folosită doar în cazurile de neconcordanță a testelor standard. Alături de analizele specifice intoleranței la gluten,  sunt recomandate și analizele de sânge care pot indica anemie, deficitul de vitamine sau probe hepatice crescute.

Dieta și tratamentul bolii celiace

După diagnosticarea intoleranței la gluten, după cum explică Dr. Adelina Popescu, este indicată eliminarea completă a glutenului din dietă.  Din nefericire, această schimbare a stilului de viață poate fi o reală provocare și asta deoarece glutenul este prezent în majoritatea alimentelor procesate, medicamentelor și suplimentelor alimentare.

Chiar dacă există unele studii științifice care explorează posibilitatea ca anumite medicamente și vaccinuri să reducă inflamația intestinală, dieta reprezintă principala abordare care poate fi recomandată în prezent.

Grupele de alimente care nu au gluten includ: legumele, fructele, carnea albă sau roșie, peștele, nucile și alunele.

Există și o serie de cereale care nu conțin gluten și care pot fi consumate în siguranță de persoanele care suferă de boala celiacă: porumbul,  orezul, meiul, chia sau sorgul.