În urmă cu câteva luni, Cezar Irimia, Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, a avertizat că testarea pentru depistarea cancerelor a scăzut cu 30-40% pe parcursul anului trecut. Fenomenul a fost generat de restricțiile impuse de autorități pe fondul pandemiei Covid-19.

În acest context, am apelat la expertiza medicului dermatolog Mihaela Leventer, pentru a înțelege cât de mari sunt riscurile în cazul cancerelor de piele în aceste situații de întârziere a depistării. Fondatoarea clinicii Dr Leventer Centre ne-a spus că fenomenul reducerii depistării cancerelor s-a înregistrat inclusiv în unitatea pe care o conduce: „Pe perioada de vârf a pandemiei, perioada carantinei și stării de urgență, am înregistrat o scădere de 30% în diagnosticele de cancer de piele”.

Aceasta în condițiile în care depistarea cancerului de piele nu este un proces foarte complicat. „Primul pas în diagnosticarea cancerului de piele îl reprezintă dermatoscopia în cadrul consultației inițiale, iar dacă medicul suspectează un astfel de diagnostic, se efectuează întotdeauna biopsie pentru certificare”, explica dr. Mihaela Leventer.

De asemenea, medicul spune că ar trebui să realizăm anual o vizită la dermatolog. Consultarea medicului se recomandă chiar mai des în cazul celor care au afecțiuni ale pielii, un număr mare de alunițe sau un istoric în familie cu astfel de probleme de sănătate.

Metastazarea în organism se face foarte rapid

Numărul mai scăzut de teste de cancer efectuate anul trecut ne duce în situația ca anumite cancere să nu mai fie depistate în faze incipiente, ci cu o întârziere de chiar un an. Am întrebat-o pe medicul Mihaela Leventer ce se întâmplă în cazul acestor diagnostice puse cu întârziere: „În cazul cancerelor de piele de tip carcinom, acestea nu reprezintă întotdeauna o amenințare asupra vieții pacientului, însă o întârziere atât de lungă a tratamentului duce la extinderea tumorii, afectarea în profunzime a țesuturilor și chiar a osului. Astfel, intervențiile vor fi mult mai complexe, cu posibile defecte care vor necesita reconstrucții plastice complicate, în special pentru leziunile aflate la nivelul feței, scalpului, urechilor sau mâinilor. Dacă vorbim despre pacienții cu melanom malign, un an poate face diferența dintre viață și moarte. O aluniță ignorată care ascunde un astfel de diagnostic se poate dovedi a fi fatală, evoluția bolii și metastazarea în organism fiind foarte rapidă”.

Pe lângă faptul că scade șansa de supraviețuire în cazul melonomului malign, un alt efect este reprezentat de creșterea costurilor pentru tratament. „Cu cât cancerul de piele, de orice tip, este depistat mai târziu, cu atât complexitatea tratamentului, operațiilor și numărul de investigații vor crește. Pe lângă amenințarea vieții sau a calității vieții pe viitor, și costurile tratamentelor vor fi exponențial mai mari. Un cancer de piele depistat din timp poate fi tratat prin metode de tratament sau excizare mai simple, pe când cazurile avansate pot necesita intervenția chirurgului plastician, reconstrucții, grefe de piele, intervenții sub anestezie, și multe analize și investigații imagistice, iar toate acestea aduc costuri suplimentare”, explică fondatoarea Dr. Leventer Center.

Medicul mai spune că „cele mai predispuse la dezvoltarea unui cancer de piele sunt persoanele cu ten deschis și ochi albaștri, persoanele cu istoric familial de cancer. Factorii favorizanți îi reprezintă expunerea îndelungată la UV, tratamentele cu imunosupresoare și radioterapia”.

Cum îți testezi sănătatea pielii acasă

Vorbeam mai devreme despre controlul anual al sănătății pielii realizat de către un dermatolog. Dar este indicat să ne facem și autoexaminări acasă.

În cazul alunițelor sau petelor, cel mai ușor de urmărit este așa-numitul ABCDE al pielii:

A – Asimetrie. Când o jumătate sau o parte de aluniță este diferită de restul.

B – Bordură. O margine este neregulată, scobită sau prost definită.

C – Culoare. Alunița sau pata are mai multe nuanțe, care variază de la o zonă la alta. Nuanțele pot fi de maro, negru, roșu sau chiar alb.

D – Diametru. Atunci când alunița sau pata își schimbă dimensiunea într-o perioadă scurtă de timp. Melanomul este de obicei mai mare de 6 mm.

E – Evoluție. O aluniță sau o pată are un aspect atipic față de restul şi își schimbă mărimea, forma sau culoarea.

Medicul spune și în ce caz se impune o vizită de urgență la dermatolog: „Este important să ne monitorizăm alunițele, dacă cele vechi au suferit vreo modificare în ABCDE sau au apărut altele noi, dar și la leziuni sau pete. Dacă ceva arată diferit, dacă prezintă sângerare sau mâncărime, este nevoie de o vizită la medicul dermatolog”.

Tehnica Mohs: poți pleca acasă imediat după operație

Dacă ajungem în cazul nedorit de a fi diagnosticați cu cancer de piele, fie că este vorba de carcinom sau de melanom, trebuie să știm și care sunt formele de tratament. În acest moment, în România, excizia clasică se practică încă în procentul cel mai mare.

Medicul dermatolog Mihaela Leventer explică faptul că „cea mai eficientă metodă de tratament o reprezintă însă microchirugia MOHS, indicată în mod special pentru zonele expuse – față, decolteu, scalp, gât, urechi, mâini, picioare. Atât excizia cât și microchirugia Mohs au avantajul biopsierii leziunilor canceroase. Pentru cazurile în stadii incipiente, se administrează uneori și tratamente topice sau crioterapie. În cazul microchirurgiei Mohs, rata de recidivă este de 1%, spre deosebire de excizia clasică, cu o rată de recidivă de 40-60%”.

În cazul intervenției Mohs, aceasta se realizează într-o zi, iar pacientul poate pleca acasă imediat după operație. Recuperarea durează în medie o săptămână. „În cazul melanomului, pacientul rămâne în monitorizare continuă chiar și după finalizarea intervențiilor, poate necesita tratament oncologic și riscul de recidivă va exista toată viața”, explică dr. Mihaela Leventer.

Ne aplecăm puțin asupra acestei tehnici, Mohs. Prin această tehnologie, medicii pot identifica cu precizie tumora din piele și o pot elimina, prin excizie, fără a altera țesutul sănătos din jur.

„Chirurgul îndepărtează leziunea, dar și o margine de siguranță de un milimetru, piesa fiind trimisă la laborator, pentru examinare. Aici, dermatopatologul stabilește dacă mai sunt sau nu prezente celule tumorale și face o hartă a acestora. Dacă mai sunt prezente, procedura se va repeta, se va scoate din nou o mică fâșie de piele doar din zona unde mai sunt încă indicate celule tumorale, conservându-se astfel țesutul sănătos. Examinarea se realizează în timp real – în timpul intervenției chirurgicale, mostrele prelevate sunt trimise direct la laborator, după care, în funcție de rezultatul analizei, dermatologul finalizează intervenția sau o reia pe o nouă mostră de țesut. Înainte de a ajunge la intervenția prin microchirurgia Mohs, pacientul trebuie să efectueze un consult și o biopsie la medicul dermatolog. În momentul confirmării diagnosticului prin rezultatul histopatologic, se poate stabili și intervenția MOHS. Sunt necesare câteva analize pre-operatorii, însă procedura este una minim-invazivă și pacientul va pleca acasă în aceeași zi”, spune în încheiere medicul Mihaela Leventer.