Federaţia Neguvernamentală Antidrog îşi exprimă maxima îngrijorare faţă de „letargia autorităţilor”, responsabile cu politicile naţionale şi locale de prevenire a consumului de droguri, alcool şi tutun. Statistici recente arată că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul acestor substanţe.

Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională Antidrog, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au datoria şi obligaţia de a interveni în susţinerea programelor strategice în materie, arată Federaţia Neguvernamentală Antidrog, într-un comunicat.

Drogurile, alcoolul si tutunul nu au culoare politică”, se arată în document. Statistici recente, evidenţiate în rândul elevilor de 16 ani prin Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), arată că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul de substanţe (alcool, droguri, tutun) şi că depăşeste aproape de doua ori media europeană la consumul zilnic de tutun – 5% din elevii romani, comparativ cu 2,9%, media europeană.

Ţara noastră depăşeşte media generală la consumul de alcool – 82% din elevii România, comparativ cu 79% media europeană. Dintre tinerii consumatori, 7% recunosc că s-au intoxicat cu alcool, faţă de 6,7 % media europeană.

Consumul de medicamente calmante printre elevi, în scopul de a se droga, este de 9,4% faţă de media europeană de 4%.

Studiul ESPAD a măsurat şi alte comportamente periculoase – jocuri de noroc, jocuri online şi prezenţa exagerată pe reţelele sociale.

Statisticile arată că 20% din elevii de 16 ani din România au pariat excesiv în ultimul an, comparativ cu 15% media europeană.

Într-o zi de şcoală, circa 50% din tinerii de 16 ani din România petrec peste 4-5 ore pe reţelele sociale.

Cifrele sunt alarmante şi la capitolul consum ocazional de droguri: prevalenţa în rândul tinerilor este de 16,7%, pe segmentul de vârstă 14-34 ani.

Concluzia Federaţiei Neguvernamentală Antidrog este următoarea: „Indiferenţa şi ignorarea fenomenului din partea autorităţilor publice centrale – Guvern, ministere –  precum şi din partea autorităţilor publice locale din ultimii 10 ani a dus la această situaţie pe care, impardonabil, nu şi-o asumă. Lipsa programelor alternative la consum, prevenirea consumului în rândul populaţiei şcolare prin programe permanentizate, lipsa resurselor financiare, logistica şi programe de secol XXI, resursa umană insuficientă sunt motivele dezastrului în materie de politici naţionale şi locale de prevenire a consumului de droguri, alcool şi tutun”.

România nu are încă Strategia Naţională Antidrog 2021-2025, Planul de Acţiune 2021-2025, Programul de Interes Naţional, Planul Naţional, toate adoptate prin hotărâri de Guvern, se mai arată în comunicat.

Trendul în România este de creştere a prevalenţelor şi singura preocupare a autorităţilor este de a interpreta studiile în sens pozitiv, evidenţiind doar aspectele pozitive din Rapoartele europene”, se mai arată în document.