Steatohepatita nealcoolică, boală cunoscută și sub denumirea de ficat gras, poate fi considerată ”noua pandemie”, dată fiind prevalența ridicată -30% din populația generală, adultă, mai ales bărbații, dar și femeile, prezintă această suferință, potrivit Prof. Dr. Dan Dumitrașcu, Președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie și Vicepreședintele Societății Române de Medicină Internă.

Biomarkerii steatohepatitei nealcoolice au constituit, de altfel, și tema prezentării susținute de Prof. Dr. Dan Dumitrașcu la Interdiab 2021 – Conferinţa Internaţională Managementul Interdisciplinar al Diabetului Zaharat şi Complicaţiilor Sale.

Obiectiv: diagnostic neinvaziv

”Am discutat despre nevoia de a identifica biomarkeri care să permită diagnosticul neinvaziv al steatohepatitei nealcoolice. După cum se știe și s-a scos în evidență și de alți vorbitori de la Interdiab, această afecțiune este noua epidemie. Pe măsură ce hepatitele virale sunt stăpânite, fie vindecate (Hepatita C), fie ținute sub control (Hepatita B), iar hepatitele alcoolice sau steatohepatitele și ciroza alcoolică sunt controlate prin măsuri comportamentale, a ieșit la suprafață, din cauza unui stil de viață nesănătos, această nouă boală, care este ficatul gras, cu varianta de inflamație a ficatului și care se numește steatohepatita nealcoolică sau metabolică. 30% poate din populația generală, adultă, mai ales bărbații, dar și femeile, prezintă această suferință”, a explicat Prof. Dr. Dan Dumitrașcu pentru RoDiabet.ro.

Altgoritm nou, pentru prezicerea inflamației și chiar a fibrozei

De obicei, diagnosticul este dat, prin puncția biopsiei hepatice: ”Sigur că este complicat, lumea este alarmată și nu multă lume dorește să-și facă puncție hepatică, iar, pentru practica de rutină, nici nu este indicat. Ca să știm ce biomarkeri găsim, care să țină locul puncției hepatice, am analizat mai mulți, într-o meta-analiză, care a fost publicată în Italia, la sfârșitul anului trecut, prin care am demonstrat că există kit-uri de markeri care se adresează unor parametri biochimici sau hematologici, cum ar fi numărul de trombocite, transaminazele sau factori somatici (greutatea corporală) și care, însumate într-un anumit algoritm, pot să prezică destul de bine inflamația și chiar fibroza.”

 

Descoperirea insulinei: ”să nu ne lăudăm cu ce nu ni se cuvine”

”A fost un moment revoluționar (n.red. descoperirea insulinei), am citit un roman despre descoperirea insulinei în Canada; să nu ne lăudăm cu ce nu ni se cuvine, Nicolae Paulescu a avut un rol foarte important, dar el a făcut studii pe animale, nu a apucat să facă studii pe oameni. El a fost unul dintre premergătorii utilizării clinice a insulinei”, a arătat Prof. Dr. Dumitrașcu.

De la această descoperire, lucrurile au evoluat foarte mult, în opinia medicului: ”Domeniile de aplicare în tratamentul diabetic constau în progrese în tratamentul oral și cel parenteral. În tratamentul oral, s-au dezvoltat medicamente tot mai ușor de administrat, iar, sub aspectul terapiei parenterale, sunt tot felul de dispozitive, care permit administratea cât mai facilă a tratamentului. Eu cred că, fiind o piață mare,

companiile farmaceutice sunt interesate să dezvolte tehnologii noi. Cred că este unul dintre domeniile cele mai spectaculoase, în evoluția terapiei, din ultimii 20 de ani.”

A șaptea ediție Interdiab

Asociaţia pentru Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale (ASRMN) organizează, online, în perioada 3-6 martie, cea de-a şaptea ediţie Interdiab – Conferinţa Internaţională Managementul Interdisciplinar al Diabetului Zaharat şi Complicaţiilor Sale.

Conferința este organizată în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice ”Prof. Dr. N.C. Paulescu”, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Endocrinologie și Societatea Română de Nefrologie.