Miercuri, 28.04.2021 s-a desfășurat episodul cu numărul 8 din Școala inimii, un proiect Asociația Pacienților cu Insuficiență Cardiacă Optim Cardio și Dr. Heart, în care Dr. Anamaria Avram ne-a vorbit despre pericolul din spatele fibrilației atriale.

Dr. Anamaria Avram este medic primar cardiolog – Clinica de Cardiologie a Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar-Arseni” și asistent universitar U.M.F. ”Carol Davila” București.

Ce este Fibrilația atrială?

Pentru a înțelege ce este fibrilația atrială, medicul ne-a explicat ce înseamnă ritmul normal al inimii, care se mai numește ritm sinusal (RS sau nodal, stabilit de nodul sino-atrial).  Atriile, camerele superioare ale cordului, se contractă regulat cu o frecvență între 60 și 80 de bătăi pe minut, astfel încât fiecare contracție a cavităților atriale antrenează o contracție a camerelor inferioare ale inimii – ventriculi – iar fiecare contracție ventriculară pompează sângele în organism, generând bătaia cardiacă sau unda de puls (percepută prin palpare).

Fibrilația atrială, Afib sau AF, este cea mai frecvent întâlnită aritmie – atriile nu se mai contractă normal, pereții atriali doar tremură sau fibrilează, iar ventriculii se contractă neregulat și, de obicei, foarte repede.

Contracțiile atriale sunt imperceptibile, ritmul sinusal recunoscându-se doar pe electrocardiograma (ECG sau EKG) de suprafață prin prezența undelor P.

Pe electrocardiogramă, fibrilația se identifică prin prezența undelor f și simbolizează o activitate electrică atrială haotică și nearmonizată, așa cum este în cazul ritmului sinusal normal.

Palpitațiile sunt simptomul cel mai evident în cazul pacienților cu fibrilație atrială: bătăi neregulate, bătăi rapide, pauze între bătăile cardiace; alte simptome: amețeală, respirație dificilă, durere în piept, iar, mai rar, fibrilația poate fi complet asimptomatică, descoperită întâmplător cu ocazia investigațiilor medicale ocazionate de alte suspiciuni.

”Un diagnostic corect poate fi stabilit doar în urma efectuării unei electrocardiograme – ECG”, subliniază medicul.

Însă, ca variante de automonitorizare la domiciliu, cardiologul menționează palparea pulsului, utilizarea aplicațiilor pe smartwatch sau automonitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale prin utilizarea unui tensiometru care, pe display-ul electronic, afișează și pulsul, acea inimă care pulsează pe ritmul cardiac măsurat; ”dacă simbolul pâlpâie regulat atunci este vorba de un ritm sinusal regulat, iar dacă pâlpâie neregulat, suspicionăm o tulburare de ritm, cel mai des supraventricular”, specifică dr. Anamaria Avram.

Fibrilația atraială se împarte în 3 tipologii:

  • AF paroxistică caracterizată de episoade autolimitate (convertite spontan la RS), de durată variabilă (secunde, minute, ore, zile maxim 7); episoade convertite la RS prin intervenții medicale în decurs de 7 zile de la debut și simptomatologie mai accentuată;
  • AF persistentă caracterizată de episoade cu durată de peste 7 zile, terminate fie spontan, fie prin intervenții medicale;
  • AF permanentă atunci când inima nu-și mai poate relua ritmul sinusal în mod spontan, iar tentativa de a restabili RS fie cu medicamente, fie cu șoc electric, ori va eșua, ori va fi de scurtă durată.

Care este cauza apariției AF?

Există o paletă destul de variată cu afecțiuni cardiace și extracardiace ce pot reprezenta surse Af:

  • Afecțiuni morfologice cardiace: afecțiuni ale valvelor cardiace, adică îngustare (stenoză) sau regurgitare (închidere incompletă) a valvelor mitrală sau aortică;
  • Afecțiuni ale mușchiului cardiac: cardiomiopatia dilatativă;
  • Afecțiuni ale arterelor coronare: cardiopatia ischemică;
  • Hipertensiunea arterială;
  • În afara afecțiunilor morfologice cardiace: boala de nod sinusal, respectiv sindromul tahicardie-bradicardie;
  • Boli pulmonare acute sau cronice;
  • Boli ale glandei tiroide;
  • Consumul în exces de cafea/ness/băuturi energizante sau stresul ori privarea de somn;
  • Abuzul de alcool – holiday heart syndrome;
  • Fără cauză.

Există o serie de consecințe AF, perceptibile, adică pe care pacientul le resimte, cum ar fi frecvența cardiacă înaltă (≥ 100 bătăi minut) ce provoacă senzație neplăcută la nivelul bătăilor inimii și scăderea eficienței de pompă a inimii ce determină senzația de oboseală, lipsă de aer, edeme la nivelul picioarelor.

Pericolul din spatele fibrilației atriale se referă la acele consecințe imperceptibile pentru pacient, iar aici medicul ne vorbește despre riscul de embolie arterială, ceea ce se traduce prin blocarea unei artere cu un cheag de sânge.

Dr. Anamaria Avram explică faptul că, atunci când un pacient manifestă AF, sângele care stagnează în atrii duce la formarea cheagurilor de sânge. Iar prin fibrilarea pereților cavităților atriale, antrenarea cheagurilor de către curentul de sânge conduce la blocarea unei artere ce alimentează un organ. Cele mai frecvente situații întâlnite sunt:

  • Blocarea unei artere cerebrale – infarct cerebral (AVC ischemic);
  • Blocarea unei artere coronare – infarct miocardic acut;
  • Blocarea arterei unui membru superior/inferior – ischemie acută de membru superior/inferior;
  • Blocarea unei artere renale – infarct renal.

Opțiuni terapeutice pentru AF

În privința opțiunilor terapeutice pentru AF, după cum ne relatează medicul, există tratament pentru restabilirea și menținerea ritmului sinusal și tratament pentru controlul frecvenței cardiace, însă ”decizia de a adopta o strategie sau alta este ghidată, în principal, de simptomatologie”, evidențiază Dr. Anamaria Avram.

De asemenea, exista o strategie de tratament având ca scop prevenirea accidentului vascular cerebral – AVC, respectiv de reducere a riscului de formare a cheagurilor de sânge în interiorul inimii prin administrarea unor medicamente cu rol de subțiere a sângelui – tratamentul anticoagulant; acest aspect se stabilește numai de către medicul curant.

Specificații importante cu privire la tipurile de medicamente anticoagulante și la modalitatea de administrare a acestora, cei interesați le pot extrage din sesiunea medical-educativă înregistrată ce poate fi vizionată oricând, atât pe pagina de Facebook a Dr. Ștefan Busnatu, cât și pe pagina CardiologieModernă.

Medicul precizează importanța unei diete echilibrate constantă și descrie modalități de prevenire și stopare a sângerărilor la pacienții ce urmează terapii cu anticoagulante. În plus, ”să înșiințați orice medic la care vă prezentați, despre tratamentul anticoagulant, mai ales dacă urmează să suferiți o intervenție cu risc de sângerare, așa cum sunt extracțiile dentare sau intervențiile chirurgicale. Este interzisă efectuarea de injecții intramusculare din cauza riscului de hematoame musculare la pacientul anticoagulant oral.”, avertizează cardiologul Anamaria Avram.

La fel ca în celelalte patologii cardiovasculare, se vorbește despre modificarea stilului de viață, ceea ce cuprinde adoptarea unei suite de obiceiuri benefice cum ar fi dieta, evitarea factorilor declanșatori: cafeină, nicotină, alcool, stress, toate acestea în tandem cu activitatea fizică regulată, obiceiuri ce conduc la scăderea necesarului de medicamente pentru controlul frecvenței cardiace.

”AF este cea mai frecventă aritmie cardiacă și poate apărea pe cord sănătos sau poate ascunde o boală cardiacă subiacentă, poate fi complet asimptomatică, predispune la riscul de AVC, care poate fi redus cu ajutorul tratamentului anticoagulant oral corect administrat”, punctează medicul invitat la finalul prezentării sale. ”AF este cea mai importantă cauză prevenibilă de AVC.”

În încheierea sesiunii, Dr. Anamaria Avram salută conceptul din spatele proiectului Școala Inimii: ”Întotdeuna m-am aliniat acestor inițiative proactive, de informare a pacienților. Prevenția este cel mai bun tratament” .