La nivel global, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) afectează peste 300 de milioane de oameni și reprezintă a treia cauză de deces. Conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul University College London, reducerea ratei mortalității poate fi realizată prin folosirea unor metode simple de screening pentru BPOC.

BPOC include afecțiuni pulmonare grave, cum ar fi emfizemul și bronșita cronică. Aceste afecțiuni sunt mai răspândite în țările cu venituri mici și medii, unde se înregistrează peste 90% din totalul deceselor anuale din cauza BPOC. În aceste țări există numeroși factori care pot duce la dezvoltarea bolii; alături de fumat, care este prezent în orice parte a lumii, s-au identifcat poluanți ai aerului casnic (încălzirea pe gaz) și rate crescute ale tuberculozei. De asemenea, resursele sunt limitate, diagnosticul prin spirometrie – ”metoda de aur” pentru depistarea BPOC – este în mod frecvent indisponibil, comparativ cu țările cu venituri mari, unde spirometria este disponibilă în orice centru medical.

„Boala pulmonară obstructivă cronică este una dintre problemele majore de sănătate publică din lume, care provoacă probleme atât individuale, cât și economice: există o nevoie clară, care nu mai poate fi amânată, de a găsi modalități mai bune de a identifica persoanele care suferă de această afecțiune în stadii incipiente. S-a demonstrat că instrumentele de screening pentru BPOC au o acuratețe rezonabilă de diagnostic în țările cu venituri mari, iar datorită sănătății mai bune a populației și a tratamentului în aceste condiții, s-a putut identifica boala într-o formă ușoară, intervenția medicală fiind minimă. Până acum, performanța acestor instrumente de screening nu a fost studiată în mod adecvat; ne-am propus să testăm atât acuratețea diagnosticului, cât și fezabilitatea instrumentelor simple de screening”, susține autorul principal al studiului, profesorul John Hurst.

Pentru lucrare, cercetătorii au proiectat o metodă simplă de screening constând fie într-un singur chestionar, fie într-un chestionar combinat cu o evaluare a ratei fluxului expirator maxim, o evaluare cu un cost redus. Studiul a cuprins 10.709 de adulți cu vârstă peste 40 de ani, cu domiciliu în mediul: rural (Nakaseke, Uganda), semiurban (Bhaktapur, Nepal) și urban (Lima, Peru). Participanții au fost aleși indiferent de simptome și/sau dacă prezintă un diagnostic anterior de BPOC și au efectuat la începutul studiului un test de spirometrie pentru a stabili valorile de referință.

49% dintre cazurile de BPOC au fost semnificative din punct de vedere clinic, așa cum sunt definite de simptome și/sau de rata exacerbării, iar 16% au avut o formă severă sau foarte severă, măsurată cu ajutorul spirometriei. 95% din cazuri nu au fost diagnosticate anterior. Instrumentele de screening au funcționat în mod similar în cadrul fiecărei categorii și prezintă fezabilitate – acestea pot fi folosite de personalul medical instruit; persoanele cu risc crescut de BPOC ar putea fi identificate în numai 7-8 minute prin această nouă metodă.

”Este alarmant faptul că un procent mare de cazuri de BPOC identificate prin screening au fost importante din punct de vedere clinic și au avut modificări severe sau foarte severe ale funcției pulmonare. Majoritatea pacienților nu își cunoșteau statusul diagnosticul, chiar dacă rata prevalenței era ridicată, iar calitatea vieții era scăzută. Acțiunile sunt necesare acum, comunitatea globală din domeniul sănătății a neglijat prea mult timp povara bolilor respiratorii cronice. Acum este timpul ca persoanele cu boli respiratorii cronice, cum ar fi BPOC, să fie identificate cu promptitudine, informate despre starea lor și tratate – indiferent de zonele în care trăiesc.”, susține prof. Hurst.

Cercetătorii spun că vor fi necesare studii suplimentare pentru a evalua dacă screening-ul BPOC poate fi implementat în cadrul controlului medical de rutină și dacă acesta este rentabil pe termen lung în țările cu venituri mici și medii.

 

Articol preluat și tradus de pe www.sciencedaily.com